Lasagna

Nici nu mai știu de unde-mi provine pasiunea pentru gătit, cel mai probabil pentru că simt bale de poftă în coltul gurii imediat ce mi se povesteste despre o portie de papanași, darămite să le am prin apropiere. La 11 ani mi-am provocat o arsură destul de urâtă încercând să întorc o omletă, în stilul clătită, care mi-a aterizat pe antebraț cu tot uleiul din tigaie. Astfel mergând pe principiul „un șut în fund e un pas inainte” am ajuns să mă descurc și să învăț mare parte din emisiunile lui Jamie Oliver.

Pe de o parte a fost pofta, rezultatul și satisfacția imediată ce le obții, iar pe de altă parte a intervenit creativitatea și relaxarea pe care o resimt atunci când gătesc ceva.  Așa se întâmplă și cu preparatul de fată, asta pentru că nu e o rețetă clasică de lasagna, ci mai degrabă o improvizație ce respectă tehnica de gătire și nu gramajele, de aceea nici nu o sa postez așa ceva pe blog.

Dacă ar fi să întrebăm orice nutriționist produsul din imagini ar trebui înlăturat din dieta persoanelor care vor să se mențină. Dar ce rost are viața fără plăcerea ce ți-o oferă împărtășirea unei farfurii cu mâncare gustoasă. Nu cred că există mod mai direct, mai natural de cunoaștere  a unei persoane decât astfel. De asemenea nu cred că există modalitate mai eficientă de a intra în contact și de a înțelege cultura unui popor decât gustând din produsele tradiționale.

Dacă este să vorbim despre lasagna primul lucru ce-mi trece prin minte e diversitatea, pentru că pe parcursul anilor a încetat să mai fie un exponat al cucina povera (bucătărie a săracilor), inițial fiind o suprapunere de foi late de paste, sos de roșii și brânză. Cu timpul a evoluat, a căpătat noi ingrediente și a devenit populară odată cu migrația masivă a italienilor în S.U.A.

Pentru mine lasagna înseamnă alternarea de sos beșamel (lapte, unt, faină de grâu), foi late de paste, sos cu carne (carne tocată de vită și/sau porc, sos de roșii, ceapă, usturoi, nucsoară, ciuperci, morcov și țelină), multă brânză rasă (parmezan sau alt tip de brânză grasă care prin topire leagă toate ingredientele), sare și piper. Rezultatul? Fotografiile ce le puteți vedea, două burți pline și două zâmbete largi întipărite pe fețele flămânzilor.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s