Primul discurs al președintelui Uzzi

Așa cred că ar suna primul discurs al lui Uzzi (B.U.G Mafia) adresat predecesorului, dacă ar fi ales președinte:

Poți s-ajungi la Cotroceni de betiv ce esti,
Și te trezești că n-ai realizat nimic să fii reales.
Ai mințit tot mandatul că într-o zi vom trăi bine
Așa că toată bucuria a trecut pe lângă mine.

Îmi place, să-nnebunesc, când o văd pe Nuți goală-n dres,
Cerșetoare, fără Vuittoane, dornică de sex,
Să înnebunesc, iubesc, că nu mai e țara lor,
Nici a lui Băse’, a lui Videanu, a portocaliilor.

Reclame

Clujul a devenit orașul disputelor comico-pasionale

Din „Inima Transilvaniei”, cea liniștită și primitoare, Cluj-Napoca s-a transformat în ultimele săptămâni în scena de spectacol a circurilor numite DNA, pe plan juridic/politic, și  LPF, pe plan sportiv fotbalistic (îmi vine greu să numesc sport, bambiliciul ce se joacă în România). Mai nou la Cluj, orașul din care nici o veste negativă nu rasufla, se țin reprezentații cu sonoritate și implicații la nivel național, pe de o parte scandalul mitei din primărie și consiliul județean, iar pe de altă parte fricțiunile ivite odată cu stabilirea și publicarea prețurilor biletelor la meciul CFR – U.

Mass-media locală și națională toacă zilnic subiectele, creionând senzaționalist, în tușe groase evenimentele nemaivăzute pe meleagurile clujene. Detaliile dau tot farmecul acestor două întamplări… Citește în continuare „Clujul a devenit orașul disputelor comico-pasionale”

Andreea Bălan ar putea fi imaginea unui bordel

Pe Andreea Bălan o știu de-o viață,  încă din pubertatea timpurie până la senectutea prezentă (am văzut cât de mult au crescut nepoții și mi-am dat seama cât am îmbătrânit). Mișto gagica, nimic de spus, bucată bună de carne,  dar nu pot să o suport încă din copilărie pentru că din cauza ei era să nu-mi primesc unul dintre cadourile de Crăciun, de la vecinul de la parter deghizat în moș. Recunoscându-l pe tip, din spatele tonelor de vată legate cu dibăcie de un consiliu de mame, era să-i cânt „Moșule ce tânăr ești” în loc de „O, ce veste minunată”, noroc că am avut stăpânire de sine și am pus înainte interesul personal față de amuzamentul celorlalți. Citește în continuare „Andreea Bălan ar putea fi imaginea unui bordel”

De ce NU vreau să fiu șmecher?

În România ca să fii șmecher natural trebuie să ai cel puțin 110 kilograme, așadar să-ți atârne trei rânduri de burtă și unul de tâțe, de gât  să-ți  spânzure un lanț gros, că poți lega cu el o haită de haschi turbați, musai să cobori dintr-un BMW, fie el și ursuleț din ’80, în fața clubului de manele/lăutari, acolo unde o arzi la valoare pe Salam și Guță cu prințesa din dotare, probabil o superbă solduroasă (ca să ai pe ce pune mâna) în fața căreia ai ultimul cuvânt „DA, regina mea!!!”, expresie pe care ai învățat-o de la mă-ta, care în timp ce-și lua omorul de la taică-tu te-a educat că femeia trebuie înțeleasă, respectată și protejată și nu în ultimul rând, ca să fii adevărat, trebuie să fi făcut o găinărie pentru care comunitarii te caută și tovarășii te apreciază. Citește în continuare „De ce NU vreau să fiu șmecher?”

Biblia studentului

Inainte de examene ii vezi pe mai toti studentii cu ea in mana. Incercand sa o descifreze au miscari scurte din trunchi asemenea unui calugar sau preot care bate matanii in fata cartii sfinte. Apoi vine momentul adevarului, lectura facuta cu ajutorul duhului sfant si descifrarea mesajului criptic. Descatusarea vine abia la sfarsit cand manunchiul de foi este sarutat si sunt aduse cuvinte de lauda si preaslavire dumnezeirii. Citește în continuare „Biblia studentului”

Autoportret

Lunga-i sesiunea!!! Mai ales daca-i ultima si afara temperatura nu scade sub 25 de grade (ziua) si soarele ranjeste cu toti coltii de parca ar vrea sa-i  faca in ciuda studentului caruia ii sta gandul numai la banchetul ce i-a lasat un batalion de prieteni si de amintiri frumoase.

Ziceam ca in perioada asta in care studentii o ard pe genul intelectual, frunzarind trei xeroxuri de la colegii care au mai dat pe la facultate, m-am conformat si eu si am pus depozitul de seu abdominal pe foi, adica am pus burta pe carte. Dar cum n-am stare nici cand dorm (cica dau din picioare mai ceva ca fotbalistii) in timpul indelungatelor lecturi m-a strabatut fiorul artistic sau dementa/ nebunia (nu m-am hotarat). Iata ce a iesit: Citește în continuare „Autoportret”