Filmele romanesti postdecembriste aveau, din punctul meu de vedere, cateva probleme. Ori erau prea cenusii, abordand drept teme toate nenorocirile unei Romanii care inca isi cauta identitatea, fie aveau exprimari mult prea profunde (cel putin asa se zice cand nu intelegi mai nimic dintr-un film) si mai toate abundau in invective (rezultat probabil al cenzurii comuniste).
In schimb „Marti, dupa Craciun” impresioneaza prin Continuă lectura „Marti, dupa Craciun”