Că cele două mari partide ale țării nu sunt conectate la politica europeană și în general vorbind la tot ce înseamnă Europa nu e o surpriză. Se vede în gradul de dezvoltare, reiese și din propunerile electorale,  se observă printre capii de listă promovați pentru alegerile europarlamentare.

Sărim peste Rovana Plumb, o umilă și docilă funcționară de partid, care drept răsplată primește un venit alb pentru credite negre. În rest, experiență în politica europeană? Haideți să nu râdem de goblini care nu-și pot citi nici propriile gânduri.

Facem o pasă rapidă din fundul curții PSD-iste, cu ale sale haznale urât mirositoare și ajungem la închipuitele locomotive politice, foștii jurnaliști Carmen Avram și Rareș Bogdan. O cacofonie politică greu de cuantificat. Atunci când tu ca partid, PNL sau PSD mi-e egal, vii în fața electoratului și îmi spui „Luați de-i votați, că doar îi știți de la televizor!” rămân mut. Că e superficial și denotă dezinteres, prea puțin spus.

Cu atât mai dezgustător este gestul de a accepta propunerea PSD din partea unui jurnalist cu o carieră de apreciat cum este Carmen Avram. Cu investigații și reportaje impresionante atât la PRO TV cât și la Antena 3, doamna Avram vine și ne prezintă un cap plecat specific călugărițelor de la mănăstirea Văratic. Pare rușinată de propria jenă, de fiecare cuvânt, respirație sau gest ce are legătură cu partidul de guvernământ.

Ca să se debaraseze de penibul care o înconjoară s-a dus în Iași să le prezinte moldovenilor arborele genealogic, ce are strănse legături cu locul și să le mărturisească că iubește plăcintele, cozonacii și în general tot ce are legătură cu Moldova.

Băieții și fetele, doamnele și domnii ce huiduiau cu ocazia manifestării socialiste vroiau să știe când vor fi accesați bani europeni pentru a fi construită autostrada #ȘîEu sau când va fi gata mult promisul spital regional. Dar surprinzător sau nu, n-a răspuns golanilor rezistaci. O fi rămas fără cuvinte de la poalele-n brâu?!

În schimb asistența asistată s-a ales cu un discurs patriotard al roșioarei românești asezonat cu lupta împotriva oamenilor răi ce nu-i lasă liderul să fie liber pe plaiul strămoșesc, să crească economia RRRRomânească.

Surprinzător este că potrivit sondajelor, Rareș Bogdan a reușit să resusciteze muribundul cu oglinda la nas, PNL. Aș fi spus un orator desăvârșit, dar e mai degrabă un amestec ciudat, un autoproclamat LIBERAL, de la I.C. Brătianu himself, cu convingeri mărturisitor creștine specifice becaliene și un patriot dârz ce aduce aminte de Vadim.

Domnul Bogdan face un carcalete, un talmeș-balmeș oratoric în care repetă în fiecare interviu aceleași diferențe de subvenții pe care le primesc agricultorii francezi, polonezi și români. Nu e suficient, nu e concret. Dragnea când a dus PSD-ul la aproape 46 %, la parlamentarele din 2016, a stat toată campania la tăbliță și a desenat zi lumină planul de guvernare cu ale sale iluzorii spitale, autostrăzi și creșteri salariale. A creat bula, himera aducătoare de voturi. Rareș Bogdan nu e mascul alfa, așa cum vrea să fie perceput, e subțire, mi se pare un personaj de consistența unui balon de săpun, un tip care caută în permanentă cadrul, ca să dea bine în poză.

Alianța USR-PLUS a început campania cu o greșeală de poziționare. Probabil din dorința de a rămâne în memoria mulțimilor cu “fără penali” s-au etichetat în continuare cu această idee. Ca să o zic simplu, votul pentru alegerile europene nu e despre politica internă. Ca să ajungi acolo, în primul rând trebuie să te faci cunoscut, să-ți prezinți cât mai mulți candidați. Să faci diferența între ei, cei ce au mai fost și noi, cei care propunem schimbarea și vom face asta și asta și asta. Noi, pe care ne cheamă cu nume și prenume, care vom face parte din familia X europeană, care avem experință în următoarele domenii, care avem o ușă deschisă la respectivul lider european, care putem face lobby pentru următoarele subiecte. Greșeală care pare a fi parțial reparată, alianța începând să-și prezinte în mediul online candidații. Suficient timp? Nu e limitativ internetul? Rămâne de văzut…

Ce mi se pare în continuare eronat e raportarea de tip Caramitru la un singur personaj, hulit să-i fie numele în veci amin, ca la răul absolut. Pentru un nimeni de pe stradă e acceptabil să existe astfel de percepții și exprimări. Pentru un partid e cam puțin, te micșorezi la nivelul votului generat de frustrare. Dar despre alegători și discursul urii într-un articol viitor.