Din ploi lăuntrice renaște un spirit Tu, suflet slab, zidit în humă Ridică-te și umblă spre zenit Fă-ți cale de sub pojghița de brumă Alintă-ți întruparea cu aerul de mai Încălzind gândul, fapta, adu-ți aminte că simțeai Și glăsuie-i străinei ce-n zori fereastra ți-o deschide Nu fi copil de Nihil, nu scrie în surdine: "Știu … Continuă lectura Singurul adevăr, iubirea